Ce e?

Ce e durearea?
Un delir al agoniei goale?
Sau e e tristeţea multora
Cuprinsă-n ale tale?

Nimic nu ştim deşi gândim,
Ce raţiune-nşelătoare,
Dorim, visăm, iubim, murim,
Dar ce ne defineşte oare?

Să fie cântul unui vis,
Ce-n suflet dulce creşte?
Sau realitatea ce invers
Mereu te indoieşte?

Nimic nu e întâmplător
În lumea asta tristă,
Iubirea nu e azi, aici,
De-n suflet nu există.

De-i doar e în minte raţionând,
Şi judecând simţirea
Rămâne veşnic în pământ,
Răpindu-ţi nemurirea.

"Din fericire pentru noi,
ea încă înfloreşte
Şi nu vom spune niciodată:
A fost.... şi nu mai este."


19 iunie 2013